HARTA ŞI PLANUL

 

            Cea mai simplă definiţia care s-ar putea da hărţii este aceea de reprezentare micşorată a unei porţiuni din suprafaţa terestră. Definiţia enunţată are calitatea de a fi foarte concisă, dar în acelaşi timp şi neajunsul de a nu reda în întregime conţinutul noţiunii de hartă. Acest lucru se constată la o analiză cât de sumară a hărţii. În primul rând, se constată că harta este o reprezentare în plan a suprafeţei terestre. Aceasta o deosebeşte de reprezentarea sub formă de globuri, care deşi sunt reduse ca răspândire sunt cele mai corecte. În schimb, pe hartă se înregistrează deformările cunoscute. Deoarece harta redă porţiuni mari din suprafaţa terestră, la realizarea ei se ţine seama de curbura suprafeţei terestre, în timp ce la planuri nu e necesar să se ţină seama de curbură.

            O altă caracteristică uşor de observat este aceea că elementele reprezentate sunt reduse pe baze matematice riguros exacte, adică la o anumită scară. Aceasta îi conferă precizia necesară în diferite activităţi practice sau de cercetare.

            De asemenea, se constată că harta nu este o fotografie a suprafeţei terestre. Elementele suprafeţei terestre sunt redate prin nişte desene care uneori nici nu seamănă cu elementele din natură. Desenele respective sunt semnele convenţionale, ceea ce înseamnă că harta este o reprezentare convenţională.

            Se mai constată că pe hartă nu sunt redate toate elementele terenului, ci că apar în funcţie de mărimea suprafeţei reprezentate, numai elementele cele mai evidente. Deci, se poate spune că este vorba de o generalizare cartografică.

            Legat de conţinutul hărţii se poate constata că unele hărţi conţin toate elementele posibil de reprezentat (ansamblul elementelor naturale şi antropice ale unui teritoriu), fiind numite hărţi generale, iar în unele apar numai un element, fiind numite hărţi speciale sau hărţi tematice. Ţinând cont de caracteristicile menţionate se poate formula o definiţie mai completă.

            Harta este o reprezentare în plan, micşorată, convenţională şi generalizată a suprafeţei terestre, cu fenomene naturale şi sociale de la un moment dat, realizată pe principii matematice şi la o anumită scară, ţinând cont de sfericitatea pământului.

            Planul este o reprezentare cu aceleaşi caracteristici ca şi harta, diferenţele constând în faptul că redă o suprafaţă mai mică de teren, însă cu mai multe detalii şi cu o mare precizie. Deoarece scara mare nu permite redarea unei suprafeţe întinse de teren, porţiunile terestre reprezentate se consideră plane, deci nu ţine cont de sfericitatea pământului.

 

DIFERENŢIERI
HARTA	PLANUL
Redă o suprafaţă mai mare de teren cu detalii mai puţine în funcţie de scară	Redă o suprafaţă mai mică de teren cu multe detalii
Scara de reprezentare este mai mică decât la plan (de la 1:25000 până la scări foarte mici)	Scara de reprezentare este mare 1:20000 până la 1:50
Ţine cont de curbura suprafeţei terestre	Nu ţine cont de curbura suprafeţei terestre
Transpunerea punctelor se face fără a folosi un sistem de proiecţie	Proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră se face cu ajutorul unei proiecţii cartografice.

 

 

Clasificarea hărţilor

 

            Problema clasificării hărţilor este foarte importantă pentru orientarea în folosirea şi studierea materialului cartografic.

            Deşi nu există o clasificare cu valabilitate universală, de-a lungul timpului au fost luate în considerare diverse criterii în ordonarea materialelor cartografice.

1. În funcţie de dimensiunea teritoriului cartografiat:

-          hărţi modiale (planigloburi, mapamonduri, planisfere), care reprezintă întrega suprafaţă terestră;

-          hărţi ale emisferelor pe latitudine şi respectiv longitudine;

-          hărţi ale grupelor de continente;

-          hărţi ale oceanelor şi mărilor limitrofe;

-          hărţi ale unor continente;

-          hărţi ale unor state;

-          hărţi cu regiuni dintr-un stat.

2. În funcţie de scară:

-          hărţi la scară mare

-          hărţi la scară mijlocie

-          hărţi la scară mică.

3. În funcţie de conţinut:

-          hărţi generale

-          hărţi tematice sau speciale:

                                                              i.      hărţi tematice fizico-geografice (hărţi hipsometrice, morfologice, ale energiei reliefului, climatice, pedologice, biogeografice, hidrologice, etc.)

                                                            ii.      Hărţi tematice socio-economice (hărţi ale populaţiei, ale căilor de comunicaţie, economice calitative şi cantitative, politico-administrative, ale modului de utilizare a terenului, etc.)

4. În funcţie de destinaţie:

-          hărţi informative;

-          hărţi ştiinţifice;

-          hărţi didactice;

-          hărţi turistice;

-          hărţi pentru navigaţie.

5. În funcţie de originalitate

-          minutele topografice, care constituie rezultatul direct al ridicărilor topografice;

-          copiile, adică reproduceri după minutele topografice la aceeaşi scară;

-          derivatele, adică reproduceri după copiile topografice însă la scară diferită (mai mică).

6. În funcţie de numărul culorilor:

-          hărţi monocrome

-          hărţi policrome.

7. În funcţie de modul de realizare:

-          hărţi analogice

-          hărţi digitale (în format raster şi respectiv în format vector).

8. În funcţie de modul de prezentare:

-          hărţi propriu-zise

-          hărţi virtuale.